Nu vreau să-ți ating pielea fină Nici să mă joc în păru-l creț Nici să te simt cald lângă mine Nu vreau să te vreau Nu vreau să te iubesc Și nu mi-e dor de umorul tău pervers Cu care mă obișnuisem într-un sens Și toate vocile din cap îmi spun ușor Nu mi-e dor, nu, nu mi-e dor De umărul tău strâmb De ochii de cățel De mersul tău scalâmb Și nasul urâțel De corpul tău perfect Și rasul de tâmpit Nu știi cât te-ai iubit De zâmbetul cald Așa arogant Și degetele lungi Ale chitării slugi Mirosul pielii tale Când ești obosit Nu știi cât Tu știi cât te-am iubit Nu vreau să scriu o piesă despre tine Pentru că simplu tu nu ai meritat Dar uite-mă că -mi vine și îmi vine Vers după vers, te-am imortalizat Și n-ai să-mi spui tu mie cât să plâng Sau cât să râd despre problema mea Nu vreau nimic eu de la tine dar Mi-ar plăcea să vrei tu măcar ceva Nu vreau să mă mai chemi Eu nu voi mai veni De dorul tău mă tem Că te voi mai iubi Și-aș vrea să apară altcineva Aș vrea să mă îndrăgostesc Dar un nebun la fel că tine Nu cred că mai găsesc