Tesarul De Lumini Negura Bunget În arc de vînt, trezesc un gînd Ce suflã-n zare desteptare... În rîu de salbã selenarã Curge soma vesniciei Pe drum bãtut cu piatra rarã. Scãldat în spume ancestrale Încãlzit rubinul varsã Prin duh de foc cu limba arsã, Pe loc trecut de noapte lungã, În timp bãtrîn si fãrã umbrã. În arc de vînt, trezesc în gînd, Din ceatã-nflãcãratã un trup Sorbit din stele siderale, De soi de plasmã neînchegatã, Din fir de apã fermecatã. Prind dorinta-n arc de vînt S-o sufle-n forma ce va sã vie. De pãmînt sã prindã trupul, Ca din vis sã se iveascã Iar din pãlmi sã nascã faptã.