Pe toate scenele din lume
Mereu, mereu același nume
Mereu, mereu, mereu aceiași doi
Un el și o ea aceiași drama
Pana ce ea devine mama
Și aceia doi suntem, suntem și noi
În Biblie și odiseea mereu bărbatul și femeia
Intr-o-nclestare fără de sfarsit
Cu sinucideri și sperante
Cu ministere de finante
Impozit care trebuie platit
(Refren) x2
(R) Ea și el
(R) Sunt la fel
(R) Fiecare cuplu este sfant
(R) Dar ca noi, ca noi doi,
(R) Nu e totuși nimeni pe pământ.
(R) Nu e totuși nimeni pe pământ.
Și Doamne ce banalitate
Le știm de la început pe toate,
Toate iubirile se nasc și mor
Și totuși eu cu nebunie
Ma dăruiesc cu totul tie
Iubindu-te împotriva tuturor
De-ar fi ca șapte, opt planete
Aceiași drama s-o repete
Eu piesa mea o joc pan' la final
Mereu mereu aceiași drama
Ne inrobeste și ne cheama
Și te iubesc eroic de banal.
(Refren) x2
Din jugul meu cu doua locuri
Aprind în toată lumea focuri
Și mana stânga este facla mea
Și din adresa în adresa
Mereu mereu aceiași piesa
Dar eu ca Shakespeare te voi adora
Mai vrem sa mergem și astă-seară
La drama ce ne-o comandara
Sa fim actorii tragicului rol
Un el și o ea de-a pururi fi-vor
Jucam stimate domn regizor
Chiar dacă astăzi teatrul va fi gol
(Refren) x2
V-ati plictisit? Poftiți acasă.
Singutatatea-i mai frumoasa
Decât orice orgoliu omenesc
Și-ți spun când nimeni nu mai este
Originala mea poveste
Ca la-nceputul lumii te iubesc.
Jucam în piesa ce consacra
Banalitatea cea mai sacră
Banalitatea ca mai suntem vii
Și mai strigam din șapte arte
Strigam de dincolo de moarte
Trăiască bucuria de-a iubi.
(Refren) x2