Cerul meu era negru și ziua și noaptea
Intuneric total, nici soarele nu putea
Să mai lumineze calea spre inima ta
A mea acum plange, îi e dor de-a ta
Îmi lipsește totul, simt că nu mai are rost
Și încep să cred că nu vom mai fi ce am fost
Nu a fost destul doar s-aprind focul dintre noi
Nu a fost de-ajuns pentru amândoi
Am crezut prea mult în noi
Mă gândeam că într-o zi
O să te-ntorci înapoi
Și nu voi mai suferi
Nu a fost destul doar s-aprind focul dintre noi
Nu a fost de-ajuns pentru amândoi
Durerea, n-o să mai dispară
Durerea, îmi pui sare pe rană
Durerea, nu-i pentru prima oară
Durerea și dorul mă omoară
Inima mea e rece dar mie nu mi-e frig
Și timpul se topește încep să nu-l mai simt
Nu mai simt nici fumul din camera mea
Fumul ce-a rămas de când mi-ai ars inima
Chiar m-am gândit să plec să te caut
Dar nu cred că mai am ce căuta
Nu e vina mea c-ai plecat când stiai ca puteam să rezolvăm cumva
Tu ești muza mea chiar și-acum când știu
Că nu ne mai leagă nimic tot îți scriu
Pleoapele mele sunt grele curg lacrimi din ele
Când privesc în jur, e pustiu
Lacrimile mele s-au transformat în noroi
Nu am avut grijă, s-a ales praful de noi
Privesc spre cer și mă-ntreb: oare de ce?
De ce e-atât de greu să primesc ce ofer?
Durerea, n-o să mai dispară
Durerea, îmi pui sare pe rană
Durerea, nu-i pentru prima oară
Durerea și dorul mă omoară