Avem acelaşi sânge-n vine şi fraţi vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărţi.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.
Avem acelaşi sânge-n vine şi fraţi vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărţi.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.
Avem acelaşi sânge-n vine şi fraţi vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărţi.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.
Avem acelaşi sânge-n vine şi fraţi vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărţi.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.
Totul a început în acest cartier:
Socului-Pantelimon, în Sud-Est Bucureşti.
Era o familie obişnuită fără prea mulţi bani,
Cu doi copii gemeni ce creşteau printre golani.
Erau doar puştani, iar mama lor se chinuia.
Dar barbacsu o batea, îi lua banii şi îi bea.
Toni si Alex intrau în belea mereu.
Toată ziua erau pe-afară.
Nu se mai duceau la şcoală.
Într-o zi banală cănd masa venea de la munca
Ei nu erau acasă, iar barbacsu era vârză.
Din nou îi cere bani, ştiind c-a fost zi de leafă.
Ea nu vrea să-i dea, el începe să o bată.
Femeia speriată, infuriată l-a-njunghiat,
Iar el disperat a sărit cu ea pe geam.
Doi copii au rămas orfani în lume,
Singuri la cinşpe' ani în viata asta de doi bani.
Avem acelaşi sânge-n vine şi fraţi vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărţi.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.
Avem acelaşi sânge-n vine şi fraţi vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărţi.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.
Toni şi Alex au rămas singuri pe lume,
Neavând cine să-i creaşca, bunici. sau alte rude.
Bani s-au terminat usor, aşa fără ajutor.
Alex a plecat să îsi facă un viitor,
Toni a rămas în cartier cu ceilalti băieţi.
Trăia din ce fura nimeni nu ştia ce făcea.
Avea, o gramad' de bani din droguri şi femei
Stătea între şmecheri şi-ajunsese unul dintre ei.
Îsi cumpărase casă nouă, maşini şi celular,
Dar era-n zadar, nu-şi găsea fratele hoinar.
Acum era-nsurat şi-avea şi el doi gemeni,
Le pusese numele Alex şi Toni.
Avem acelaşi sânge-n vine şi fraţi vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărţi.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.
Avem acelaşi sânge-n vine şi fraţi vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărţi.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.
Într-o zi iată. s-au reîntâlnit,
Doar ca unul e borfaş iar altul gabor în oraş.
Borfaşii fată-n fată cu gaborii şi armată
Erau acuzati grav, de crimă organizată.
Amintindu-şi de trecut
Cei doi s-au recunoscut.
Cu pistoalele unul spre altul
Nu ştiau ce-i de făcut,
Cu lacrimi în ochi Toni trage primul.
Alex cade împuşcat: se trage cu adevărat.
Toni este eliminat,
Ciuruit de gloanţe
Şi apoi toţi ai lui cad fără speranţe.
Unul a trăit cinştit celălalt a trişat mereu
Dar morţii nu-i pasă că unu-i bun şi altu-i rău.
Avem acelaşi sânge-n vine şi fraţi vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărţi.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.
Avem acelaşi sânge-n vine şi fraţi vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărţi.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă