Unde-i demnitatea
Spuneti-mi si mie
O caut de 30 si ceva de ani, in aceasta calatorie
Unde-i demnitatea
Ca as da foc la toti banii
Cand vad ca lacrimeaza ochii albastri ai mamii
Unde-i demnitatea
Oare rade jegos
Cand, impins de nevoi, ridici painea de jos
Demnitatea
Dispare usor, usor
Cand esti impins din spate, intr-un carucior
Unde-i demintatea
Si cine-i de vina
Cand tii de mana copilul ce plange-n vitrina
Unde-i demnitatea
Poate vine de luni
Cand n-ai bani sa-ti ajuti parintii batrani
Unde-i demnitatea
Ca singura ta cheie
Nu mai deschide nicio usa, dormi in frig, pe alee
Unde-i demnitatea
Se spune ca-i vie
Deci unde-i demintatea
Spuneti-mi si mie
Du-ma departe, fa-ma sa uit
Du-ma intr-o lume unde toate sunt bune
Cu muzica-n suflet si chef de glume
Lumea mea se face farame
Unde e demintatea cantata
Cand in mod merituos
Ai terminat liceul si ajungi la munca de jos
Unit in saracie, la rau
Niciodata la bine
Cu jumatatea aleasa imparti lacrimi si paine
Cauti demnitatea
Iarna inghesuit in tramvai
Si esti fortat sa recunosti ca nu mai poti si ca n-ai
Unde e demnitatea
Poate e intr-o haina noua
Poate e in pantofii rupti, cand bate vantul si ploua
Unde e demnitatea
Poate sta ascunsa sub pat
Cand esti bolnav si sarac, boala ta n-are leac
Unde e demnitatea
Cand speri si vrei sa pari sigur
Si ai muncit o viata pentru toti, ca sa mori singur
N-ai trait mare lucru, totul a fost doar un drum
Timpul alearga odata cu noi, traieste acum
Sunt suparat, rupt in doua de munca si pe cuvant
Imi caut demintatea, cand va cant cu nervii la pamant
Du-ma departe, fa-ma sa uit
Du-ma intr-o lume unde toate sunt bune
Cu muzica-n suflet si chef de glume
Lumea mea se face farame
Du-ma departe, fa-ma sa uit
Du-ma intr-o lume unde toate sunt bune
Cu muzica-n suflet si chef de glume
Lumea mea se face farame