Stau în gară singur, Pe peron pustiu. Aburinde trenuri, Poposesc târziu. Semnale repetate, Şuieră prelungi. Tabele să-ţi arate, Unde vrei s-ajungi. Prin gară trecem ca prin timp, fară să ne mai gândim. Îmi place gara tristă, Cu forfota din ea. Cu fluturat de batistă, Când pleacă cineva. Bagaje demodate, Şi noutăţi de lux. Semnale repetate, Într-un continuu flux. Prin gară trecem ca prin timp, fară să ne mai gândim. O lume-ntreagă poţi să vezi, În fiecare zi în gară. Convinge-te mai ai dovezi În sală, pe peron, afară. Se ceartă doi la informaţii, Şi tineri conversează aprins. Soldaţi ce pleacă-n aplicaţii, Ca un roman făr' de cuprins. Prin gară trecem ca prin timp, fară să ne mai gândim.